ANPC

Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor

Telefonul consumatorilor
0219551

Consumer Scoreboard - tabloul de bord al pietelor de consum, editia a VII-a

23-01-2013

  

Condiţiile de consum s-au îmbunătăţit în 2011 fără ca efectele să fie deocamdată resimţite de majoritatea cetăţenilor europeni

 

Comisia Europeană a publicat rezultatele Consumer Scoreboard - tabloul de bord al pieţelor de consum, ediţia a VII-a. Studiul ce reflectă percepţia consumatorilor este principalul instrument de monitorizare a pieţei unice.

Dacă pieţele statelor membre pot oferi condiţii favorabile consumatorilor atunci este posibilă utilizarea potenţialului pieţei unice pentru creştere economică şi crearea de locuri de muncă.  

Deoarece consumul reprezintă 56% din PIB-ul UE, orice îmbunătăţire a condiţiei consumatorilor în piaţa unică poate avea un impact semnificativ asupra creşterii economice, în concordanţă cu obiectivele stabilite de Strategia Europa 2020.

Rolul cererii în stimularea creşterii economice a UE a fost recunoscut prin Actul privind Piaţa Unică (Single Market Act) şi Studiul anual privind creşterea economică în 2012 (2012 Annual Growth Survey).

Constătari importante ale studiului

- Piaţa UE este departe de momentul integrării depline, consumatorii încă preferă să cumpere bunuri şi servicii din ţările de rezidenţă deşi în ultimii cinci ani s-a constatat o uşoară dar constantă creştere a tranzacţiilor transfrontaliere. Din perspectiva comerciantilor, principalul obstacol în calea dezvoltării comerţului transfrontalier îl reprezintă diferenţele de legislaţie între statele membre.

- Este necesar un efort susţinut pentru creşterea încrederii consumatorilor şi companiilor în comerţul electronic şi utilizarea în comerţul transfrontalier. S-a constatat o uşoară creştere a cumparăturilor prin Internet faţă de 2010. In ceea ce priveşte operatorii economici, vânzările directe (în magazine) rămân cel mai utilizat canal de distribuţie. De asemenea, comerţul electronic transfrontalier este mai dezvoltat în şi între zonele ce au afinităţi de limbă şi cultură.

- Se constată o uşoară îmbunătăţire a condiţiilor de consum faţă de 2010, ceea ce confirmă tendinţa de creştere ulterioară căderii din 2009. Imbunătăţirea mediului de consum se constată în majoritatea statelor membre (19 din 27).

- Persistenţa practicilor comerciale incorecte este ingrijorătoare. Percepţia consumatorilor şi a operatorilor economici este că utilizarea reclamei înşelătoare precum şi a reclamei nesolicitate a crescut comparativ cu 2010.

- Puţini consumatori îşi cunosc şi înteleg drepturile, un număr semnificativ de operatori economici nu sunt informaţi cu privire la legislaţia privind drepturile consumatorilor. Nivelul cunoştinţelor în domeniul protecţiei consumatorilor nu s-a îmbunătăţit în ultimii ani. S-a constat însă o creştere a responsabilităţii consumatorilor, numărul celor dispuşi să reclame problemele fiind în creştere faţă de 2010.

- A continuat tendinţa de îmbunătăţire a percepţiei publice privind mecanismele de rezolvare a disputelor. Deşi majoritatea consumatorilor UE consideră uşor de utilizat mecanismele alternative de rezolvare a disputelor (ADR), gradul de utilizare a acestora rămâne redus. In multe state membre există entităţi ADR cu atribuţii limitate la un domeniu restrâns sau o regiune specifică, astfel că nu toţi consumatorii europeni beneficiază de acelaşi nivel de acces.

- Există o polarizare substanţială privind condiţiile de consum între statele membre. Procentul consumatorilor care se simt protejaţi variază de la sub 30% la peste 80%. Diferenţe similare se constată în ceea ce priveşte încrederea în autorităţile publice, organizaţii ale consumatorilor sau operatori economici. In ciuda armonizării legislaţiei privind practicile comerciale incorecte, incidenţa acestor practici este foarte diferită între statele membre. Cele mai puţin favorabile condiţii de consum se înregistrează în statele din est şi sud.

- Puterea de cumpărare a consumatorilor înregistrează diferenţe accentuate între statele membre. După criza profundă înregistrată în 2009, tendinţa de creştere continuă şi în 2011, deşi la un nivel scăzut. Oricum, efectele creşterii înregistrate în majoritatea statelor membre nu au fost complet transferate populaţiei. Consumul casnic a avut creşteri foarte reduse la nivel UE şi scăderi semnificative în unele state membre.

Constatări privind România 

- Indexul condiţiilor de consum (ICC) a crescut de la 46 în 2010 la 51 în 2011. In 2008 şi 2009 ICC a fost 44. Media europeană în 2011 este 62.

- România are cel mai mare procentaj de operatori economici care s-au confruntat cu reclame frauduloase ale competitorilor - 41%, în creştere de la 35% în 2010, media UE este 23%.

- Siguranţa produselor pare a fi un motiv de îngrijorare. 51% din consumatori şi 42% din operatorii economici consideră că un număr semnificativ de produse sunt nesigure. Procentele rămân cele mai mari din UE (peste dublul mediei) şi sunt în creştere faţă de 2010. 29% din operatorii economici (al doilea procentaj în UE) au primit reclamaţii privind siguranţa produselor lor. Ca şi în 2010, România are cel mai mare procentaj de operatori economici ale căror produse au fost controlate de autorităţi (84%, media este 50%).

- Doar 8% din consumatori au făcut o reclamaţie către un operator economic, cel mai scăzut procentaj din UE. 59% din consumatori nu au reclamat deşi aveau motive (cel mai mare procentaj din UE), ceea ce poate fi interpretat ca un nivel scăzut de responzabilizare. Mai mult de atât, 60% din consumatorii care nu au fost mulţumiţi de modul cum a fost soluţionată plângerea au renunţat la căile de atac ulterioare.

- Procentajul de consumatori care urmăresc emisiuni TV sau radio cu teme privind protecţia consumatorilor este de 74%, cel mai mare din UE (media este 55%). 52% din consumatori îşi schimbă comportamentul ca urmare a impactului media (al doilea procentaj la nivel UE, media fiind 41%), în creştere de la 43% în 2010 şi 2009.

Alte menţiuni privind România, extrase selectiv din studiu

 - Doar 13% din comercianţii români vând în alte ţări europene (media fiind 27%).

- Doar 6% din consumatorii români fac cumpărături on-line (cel mai scazut nivel din UE, media este 43%).

- 4% din vânzările comercianţilor români sunt realizate prin Internet (cel mai scazut procent din UE, media este 15%).

- 44% din consumatorii români consideră că drepturile lor nu sunt protejate corespunzator de legislaţia în domeniu.

- In România, operatorii economici sunt mult mai dispuşi să reclame practici comerciale frauduloase ale competitorilor lor (41%) faţă de consumatori care doar în proporţie de 26% ar reclama aceleaşi practici întâlnite la un comerciant. De menţionat media europeană care reflectă un alt tip de comportament: 23% din operatorii economici ar reclama un competitor faţă de 29% din consumatori dispuşi să reclame un comerciant.

- 8% din operatorii economici români au fost sancţionaţi/avertizaţi de autorităţi cu privire la încălcarea legislaţie privind drepturile consumatorilor (al doilea cel mai mare procent la nivel UE, media este de 3%).

- 56% din consumatorii români şi 40% din operatorii economici consideră că există un număr semnificativ de produse alimentare nesigure. Sunt cele mai mari procente în UE, media fiind de 22% (consumatori), respectiv 14% (operatori economici). Totodată, 84% din operatorii economici români (cel mai mare procentaj la nivel UE) sunt susceptibili a fi controlaţi de autorităţi şi produsele lor verificate într-un interval de 2 ani. 91% din operatorii economici consideră că autorităţile române monitorizează/controlează activ pentru a asigura conformitatea produselor cu legislaţia în domeniu (cel mai mare procentaj la nivel UE).

- Puţini consumatorii români au cunoştinţe adecvate despre prevederile legislaţiei în domeniu. Studiul plasează România pe penultimul loc în ceea ce priveşte cunoşterea legislaţiei de către consumatori. In baza criteriului CEI (Consumer Empowerment Index - Acordarea de mai multa putere consumatorilor), Romania este pe locul 25 (ceea ce denotă vulnerabilitatea consumatorilor români).

- Finanţarea publică a ONG-urilor şi a altor organizaţii/asociaţii ale consumatorilor are un nivel scăzut în România (3EUR/1000 locuitori, locul 25 in UE).

- Venitul brut disponibil ajustat al consumatorilor români a suferit o scadere în 2011 (date disponibile doar până în al doilea trimestru al anului 2011). La nivel UE s-a înregistrat o uşoară creştere în 15 state şi o scădere în 12 state. Aşa cum au relevat şi cele două studii precedente, accesul consumatorilor europeni la produse şi servicii prezintă diferenţe semnificative între statele membre. Veniturile disponibile, măsurate conform PPS (Purchasing Power Standards) variază de la 23 592 în Germania la 7 180 în Bulgaria. In trei state membre, valoarea PPS este mai mică decât jumătatea mediei: Bulgaria, Letonia şi România (7 799).

Pentru mai multe informaţii privind Scoreboard 2012 şi alte informaţii privind studiile desfăşurate de Comisia Europeană, pot fi accesate paginile de Internet:

http://ec.europa.eu/consumers/consumer_research/editions/cms7_en.htm

http://ec.europa.eu/consumers/index_en.htm